MUZEU ÎN AER LIBER

ÎN MEMORIA VICTIMELOR REPRESIUNILOR POLITICE

După un început meditativ, a complexului ideatic sculptural, vizitatorul va prelungi să privească și să cunoască modulul numărul următor, amplasat în continuarea prezentării evenimentelor istorice. Acest modul reprezintă o gospodărie țărănească înăuntrul căreia se află construită o casă (în dimensiuni reale) în felul în care aceasta arăta înainte de deportare, iar în curtea acesteia (gospodării) sânt amplasate toate instrumentele, uneltele și încăperile care caracterizau preocupările de existență gospodărești ale unei familii de țărani. Fiind compusă din antreu (tindă) și trei încăperi (casa mare, dormitor și bucătărie), la ieșire, casă dispune și de o terasă (prispă) terasă îngustă cu patru stâlpi de suport după care de la intrarea în casă scările coboară în curte (ogradă).

În încăperile din interiorul casei fiecare spațiu expozițional reprezintă - prin obiectele și lucrurile expuse- specificul și destinația tradițională a încăperilor în viață familiei țărănești. Astfel „casa mare„ destinată prin tradiție păstrării lucrurilor prețioase, sărbătorilor, ceremoniilor de familie, primirii oaspeților, este amenajată cu mobilă, țoluri, peretare, căpătâie și șervete brodate, amplasate în diferite sectoare ale încăperii. O atenție deosebită în crearea unui aspect istoric adecvat a casei mari sa acordat obiectelor de cult, acestea (icoane, cruci, cărți de rugăciuni) fiind amplasate în locurile bine văzute și înfrumusețate cu șervete brodate și flori de busuioc. Pe fonul unor covoare tradiționale moldovenești țesute adesea de gospodinele casei, la un loc vizibil sa agățat portretul din tinerețe a gospodarilor casei, iar in alte locuri (pe ferestre), portretele copiilor și a neamurilor. Atât ferestrele cât și pervazurile acestora sânt înfrumusețate cu prosoape brodate iar la sticla ferestrelor sânt puse perdele albe de asemenea înfrumusețate cu flori brodate de fetele și gospodina casei, de mamă. Tot în această încăpere este amplasată și zestrea pentru fetele (viitoare mirese), care puse pe un pat larg de lemn (sofcă) cu ladă în interiorul patului-sofcă, conține diferite prosoape și haine brodate, zestrea ocupând un loc bine văzut în spațiul de expoziție a casei mari. Tot aici este amplasat și un dulap pentru haine în care gospodarii și copiii acestora își păstrau straiele de sărbătoare, iar într-un dulap mai mic este păstrată și vesela pentru mesele de sărbători (unele dulapuri aveau mici oglinzi). La sărbători religioase (hram, crăciun, Paște), oaspeții erau primiți și serviți cu bucate în casa mare. Pentru a prezenta vizitatorului și meșteșugul țesutului, practicat de gospodina casei în casa mare pe podele așternute cu țoluri va fi instalat unealta originală de țesut (stativele), amplasându-se totodată și un manechin modelat în faza unei munci de țesut.

Din casa mare prin antreu (tindă) vizitatorul pătrunde în dormitorul (cameră pentru locuire permanentă) structurat istoric de alte componente de trai a familiei țărănești. Aici în dormitor găsim cuptorul și soba cu hornul tradițional aflat în acele timpuri aproape în fiecare casă țărănească, iar nu departe de cuptor (lejancă) este prezent patul (laiță) cu saltea din paie sau din lână pe care plapuma și căpătâile sânt strânse cu acuratețe într-un colț a patului. Pe cuptorul destinat de obicei copiilor pentru culcare se află plapume și căpătâe, iar pe podelele așternute cu țoluri se află scăunele mici și mari alături de alte obiecte de uz casnic. Pereții și ferestrele dormitorului sânt înfrumusețați cu busuioc și un covor, perdele și diferite broderii realizate de mamă și fete. Pe cuierul care se află la intrarea în dormitor sânt agățate hainele părinților și copiilor. Atât din dormitor cât și din antreu, vizitatorul poate să se deplaseze în bucătărie unde vom găsi alăturate de ferestrele mici o masă pentru servirea bucatelor pe care este așternut o cuvertură brodată (mușama), un dulap nu prea mare pentru veselă, șervete și alt instrumentar. Pentru pregătirea bucatelor în încăperea bucătăriei este construită din piatră și lut o plită cu o nișă de oțel pe care sânt puse cratițe de aluminiu oțel și de lut, iar pentru foc lemnele sânt pregătite alături de plită, totul indicând vizitatorului o prezență imediată stăpânilor casei. Este important să menționăm că plita din bucătărie era amplasată în unele case în felul în care ar fi fost posibil ca focul făcut în bucătărie să încălzească și soba în dormitor. La ieșirea din casă ne vom afla pe terasa îngustă a casei (prispă) îngrădită cu corlate de lemn de o înălțime nu prea mare, după care vizitatorii vor lua cunoștință de gospodăria din jurul case țărănești.

Necesitatea formării unei cunoașteri mai desfășurate a vieții gospodarului de până la deportare impune necesitatea unei elaborări de amplasare compactă a tuturor exponatelor, situarea corectă a cărora va asigura percepția clară a evenimentelor. De aceea în exteriorul ei gospodăria țărănească va fi sistematizată după necesitățile de folosire a instrumentelor și uneltelor pentru activitățile gospodărești.

Întreg ansamblul muzeistic a gospodăriei (in interiorul casei și în exteriorul acesteia) va oferi posibilitate vizitatorilor să cunoască un mod de viață modest , în care munca zilnică a membrilor familiei era o modalitate tradițională de ași căpăta „bucata de pâine”, a fi uniți atât în clipele frumoase ale vieții cât și în intemperiile acesteia.


Întoarce-te